SCRISOARE DESCHISA PRIMARULUI -Nr.9.855/03.05.2012

DOMNULE PRIMAR, Subsemnatul Merticaru Iulian, angajat in cadrul Primariei orasului Tg.Neamt la biroul investitii, inginer si avand functia de consilier superior 1, avand in vedere faptul ca am avut parte de o educatie elevata, fiind provenit dintr-o familie de oameni ce au tinut la valorile morale ale oamenilor, ce continuu au exploatat psihicul uman in mirifica lui splendoare, fiind confruntat in familie doar cu modul de a putea respecta si valorifica capacitatile oamenilor de a crea, de a innobila ce este pozitiv in spiritualitatea si simtirea fiecarui caracter uman in parte, invatand ca tot ce poate completa fiinta umana este caracterul, valoarea, competenta, modestia, demnitatea, cinstea, onoarea, corectitudinea si respectul, iau decizia de a scrie cu suferinta aceste randuri deoarece constat ca nu sunt deloc inteles, dar si sub influenta unor reale amenintari, drept pentru care consider aceasta inaintare si un real protest, asa cum l-am mai inaintat si cel cu nr. 430/12.01.2009 si 1.654/14.08.2008. Un protest al bunului simt, al suferintei si capacitatii de a rezista intr-o tara cu un sistem mizerabil construit, bazat pe non-valori, pe manipulari si care umileste valoarea si demnitatea, conduita de om cinstit ce doar isi apara verticalitatea coloanei verticale.In toata evolutia mea de pana acum mi-au fost numarati pasii pe strada, am fost analizat si scanat ca un material didactic prin gesturi, mimica, vorbe si atitudine, am fos pus sa justific chiar diferenta dintre punct si virgula, am fost banuit si acuzat de multe mizerii ce nu mi le arog ca fapte niciodata, toate plecand de la insuportabilitatea ca eu sa pot fi in vreun fel folosit ca instrument. Toate s-au deversat asupra-mi deoarece s-a intuit imediat ca am constiinta si demnitate, ca sunt un om ce respect legalitatea la toate locurile mele de munca de pana acum : banca, societate productiva, societate privata, primarie.Mare defect. 1. Vin pe aceasta cale sa va relatez ca zi de zi, traiesc la limita necesitatilor umane imediate, dur, aproape de disperare existentiala in aceasta inepta si nedreapta viata plina de stupid, ineptie si crize, vazandu-mi aproape cu socuri nevrotice de viata asta mizerabila, alocand financiar pentru mancare aproximativ intre 2,6 si 3,1 milioane vechi pe luna, iar pentru tot traiul familiei lunar incadrandu-ma la limita suportabilului intre 6,5 si 7,3 milioane de lei vechi. La acest nivel de salarizare trebuie sa fac fata cheltuielilor atat cu traiul mizer zilnic, cat si cheltuielilor cu baiatul meu care este fara falsa modestie un foarte bun student la facultatea de informatica din Iasi la cursurile de masterat.Avand educatia, experienta de viata, caracterul si responsabilitatea de a nu face imprumuturi, de a nu ingenunchia si a nu intinde mana la nimeni chiar aflandu-ma disperat in situatii fatal existentiale si de a suferi psihic si fizic cumplit, am restrans toate cheltuielile consumand tot ce tine de existenta aproape de limita de supravietuire. Am rezistat facand fata crancen vietii asa cum sunt principial si cinstit, imbracandu-ma doar de la second hand, facand abstractie de dorinte si aspiratii materiale unele chiar necesare si asteptand ani de zile ca zilele si noptile sa treaca mai repede timpul in liniste, tacut si rece, simtind ca e un timp galactic infinit, fara a mai baga mana in buzunar, traind exact ca un suferind pensionar. De peste 10 ani tin o evidenta exacta si crancena in Excel pentru fiecare banut cheltuit, putand demonstra oricand cu cata demnitate accept saracia si modestia, lipsurile si nevoile ratate, ducandu-mi cu suferinte crancene aceasta cruce a vietii in spate, neluptand in viata decat pentru a avea principii de a trai cinstit, cu coloana vertebrala dreapta, cu demnitate si neputand accepta decat o viata corecta si directionata, bazata pe principile ce contureaza un solid caracter, asa cum parintii mei didacti m-au educat sa-l am. In aceasta unitate unde lucrez, pe durata anilor in care am executat atributiile de serviciu, sper ca am dat dovada de onoare si respect pentru principiile ce tin de conduita si de o coloana vertebrala dreapta, refuzand orice derapaj de la onoare si respectul pentru lege si functia detinuta intr-o institutie publica : Am refuzat orice ingenunchiere si atitudine de a fi umilit : Am refuzat prime de final de an, tichete cadou, avand intentia --prin adresa scrisa --de a refuza si acei 10% aferenti muncii desfasurate la computer si a altor metode de a injosi fiinta umana fiind considerati niste neajutorati, jalnici si flamanzi, am respectat legile intocmai in domeniul in care-am lucrat. Acestea au fost cauze pentru care am avut parte de presiuni, sicane si facand fata la conflicte colegiale deschise si dure, dar care in final mi-au demonstrat ca am avut 100% dreptate si ca doar lucrand asa cu legea in mana nu ai cum in viata sa-ti patezi si injosi caracterul. De fiecare data cand m-am revoltat si-am protestat am facut-o deschis, direct inaintand referatele si memorii conducerii unitatii, chit ca acestea ma priveau personal sau vizau sistemul imbecil si inept in care cu totii suntem obligati sa traim in Romania. La mine viata a ajuns o lupta cu suportabilul, o disperare existentiala, ziua de maine considerand-o un mare dar, fiind convins din experienta traita pana la 45 de ani ca putinul indestuleaza, iar spiritualul si nu materialul implineste si inalta fiinta umana. Eu simt real pe pielea mea esenta biblica si ceea ce transmit acele scrieri pure si sfinte caci le simt, le traiesc pe bune, simt din plin cuvintele simple din acele vechi ceaslovuri miracol pentru omenire, facand parte total din viata mea de zi cu zi.Simt ca singurul simtamant material esential fiintei mele umane e sangele ce-mi curge prin vine, restul materiei fiind de o totala instrainare si o departare de uman, nesimtitoare si doar geometric vizualizata. Am o vina enorma in aceasta existenta pentru ura ce-o port materialului, banului, a tot ce de fapt e neconcludent sufletului si trairilor profund umane, starea de respingere a materialului atragand asupra mea dusmanii inimaginabile ce nu pot sa le inteleg, cu totii fiind de fapt fiinte umane si avand in aceasta lume acelasi efemer parcurs. MA INTREB ASA DESPRE SUFERINTA SI SOARTA: De ce tu eşti cel ce trece prin dureri, de ce trebuie să ajungi la culmea disperării interioare, de ce trebuie să atingi hăul dezastruos al suferinţei umane, de ce viaţa pare ca un călău, uneori, de ce, de ce , de ce? Întrebările pot veni şi pot apărea în minte sau chiar din afara noastră răspunsuri, dar nimic, nimic logic, nimic raţional, nimic întreg nu se desenează deasupra sufletului şi a minţii care trăieşte disperarea. Poate doar un soi de lipsă a sensului, poate neînţelegerea însăşi, poate frustrarea şi neliniştea absolută, durerea sufletului şi abandonul total în această durere sunt răspunsuri, care nu fac decât să te întrebi mai profund răzvrătit şi îndurerat; De Ce? În faţa situaţiilor dureroase ale vieţii ne învinovăţim sau învinovăţim pe cineva, oscilăm între disperare, deprimare şi furie, între starea de victimă şi cea de călău, intrăm într-un soi de iad al experienţei de viaţă; poate că Iadul acela poate deveni mai suportabil şi mai mic dacă am accepta că de sub marea sutană a existenţei se iveşte un fel de lipsă de putere, un fel de lipsă de înţelegere, un fel de invitaţie la acceptare şi la abandon în mâinile lui Dumnezeu. Răspunsul ultim la : De ce trebuie suferinta inspre existenta nu-l ştim şi nu ştim nici dacă îl vom cunoaşte vreodată. Este, poate, răspunsul pe care Dumnezeu îl ştie, iar ceea ce ne rămâne cu adevărat de făcut nouă înşine este doar să acceptăm că...nu ştim şi nu înţelegem. 2. Scriu aceste randuri—cu justificarea mai sus mentionata--si pentru cel de-al doilea motiv strans legat de punctul 1, de a va semnala o problema personala, pur personala ce mi se intampla in aceasta institutie de multi ani de zile : Am experienta de a fi un om foarte discutat si controversat deoarece ---asa cum am expus mai sus---in general m-am mentinut la linia de plutire a tot ce inseamna existenta umana avand la baza educatia pe care am primit-o si nu in ultimul rand deoarece modestia mi-a fost confundata cu prostia, generozitatea cu indolenta, sinceritatea cu dusmania, indiferenta fata de ce e negativ si nociv referitor la o presupusa atitudine de-a mea, cu vina de a fi faptasul acelei atitudini, inimaginabila mie, in general fiind ca om interpretat, comentat si analizat din toate privintele, dar clasat si apreciat total invers fata de cum sunt eu in realitate. Nu convin si sunt incomod, sunt probabil sunt considerat oaia neagra in aceasta societate deoarece-s un om legist si cinstit, corect si onest in tot ce fac si tot ce intreprind fiind rezultatul faptului ca-mi masor fiecare milimetru pe unde calc, gandind logic orice proprie actiune si respectand toate conduitele morale impuse de bunul simt, lege si logica. Constat mai nou ca din nou sunt vizat de atitudini necolegiale ce denota in subsidiar lipsa de respect, de manifestarea doar gesticulata a acestora fata de mine si continuarea an de an a cultivarii in secret a politicilor de denigrare bine impuse si probabil dirijate si create, generate posibil de fermele mele atitudini prin care mi-am impus principiile sanatoase dupa care ma ghidez in viata. CUI, DE CE SI PENTRU CE INTERESE NU CONVINE ACEASTA ATITUDINE ? Mi-e scarba si sila de o asemenea societate, de aceste lucraturi inventate, cusute si insailate cu forta si cu impletiri bine dibuite in jurul meu traind astfel un cosmar de peste zece ani incoace, doar pentru ca am o gandire limpede, solida, realista, fiind demn si corect, cinstit si respectand doar valorile, logica si tot ce tine de legalitate si demnitate. De la revolutie incoace, toti anii pentru mine au fost aproape insuportabili, eu neputandu-ma acomoda si integra intr-o societate bazata pe legea junglei, in care fiecare a apelat la toate metodele de a trai, netinand cont de principii, valoare, moralitate, cinste si corectitudine. Eu fiind opusul societatii, am constatat schimbarea atitudinilor vizibile si zilnice ale foarte multor colegi, la baza aflandu-se fabricarile si mistificarile intentionate ale unor fapte ilegale si/sau imorale, dar toate ticluite prin spate pentru a parea si vinovat pentru ele scopul fiind de a mi se crea o imagine sociala josnica, de om mincinos, hot, betiv, excroc, imoral, vanzator de oameni, depravat, ticalos, si care s-a propagat ani buni de zile asa gratuit prin barfa nu numai in intregul colectiv al primariei, cat si in oras. Rezultatul actiunilor concertate fiind catastrofale : o catalogare de persona non-grata, o pierdere masiva de notorietate, de imagine si de respect si clasare in zona paria, clasat ca individ cu care sa nu se mai poata dialoga, devenid fara a sti in multe situatii si un tap ispasitor pentru o serie de fapte nefaptuite, am ajuns marginalizat si izolat de foarte multi din societate. Fiind la un moment dat foarte respectat si avand social un mare impact asupra membrilor societatii tocmai prin principiile de viata in care cred si cu care traiesc zilnic, s-a dorit eliminarea mea pe toate planurile. CUI, DE CE SI PENTRU CE INTERESE NU A CONVENIT ACEST FEL DE A FI CA SI CONDUITA SOCIALA? Deranjez prin atitudine, actiuni, ajungandu-se (ca un exemplu minor) pana acolo incat sa fiu facut chiar idiotul ce merge pe bicicleta, fiind sarac si neavand bani cum au altii---explicat de ce la punctul 1—. Totul s-a propagat impotriva mea ca o malarie, ca o boala incurabila, faptele mele bune devenind aproape infractiuni intr-o societate purulenta si mizera, dovada fiind tocmai starea generala a Romaniei, nivelele josnice atinse in toate domeniile de activitate, paradoxurile socante materiale in care societatea se scalda in aceasta tara fara economie si cu o infrastructura facuta zob. Ce exista social structural in Romania imi da dreptate prin faptul ca tratamentul aplicat oamenilor ce au caracterul si modul meu de gandire si atitudine sa fie cel mai sus descris intocmai. Cu alte cuvinte, oameni ca mine trebuie distrusi, calcati in picioare, eliminati, ei fiind neghine, oi negre, defecte si piedici in aplicarea altor metode si principii dar care nu au de-a face cu ce sunt eu in realitate. Daca esti indiferent la acumularea de valori, daca nu iubesti banul, luxul, daca esti indiferent daca suferi traind cu bani putini acceptand astfel conditia impusa de societate demonstrand ca ai demnitate , daca esti modest si ai principii daca esti cinstit dovedint acest lucru de nenumarate ori intrand in multiple conflicte cu societatea pe mai toata durata activitatii tale profesionale exista mari sanse sa fii "lucrat" astfel incat sa fii discreditat si respins, marginalizat si ignorat sa devii un paria si un om bun de ocolit si marginalizat, chiar aratat ca un defect social. Am dorinta simpla si modesta si cred ca nu prea pretentioasa de a afla cine si ce "lucrari" noi mi s-au mai inventat in ultimul timp, si nu in ultimul rand PENTRU CE INTERESE ???? (daca nu ceea ce-am expus e si retoric !) pentru a avea sansa de a putea argumenta si dialoga direct faptele ce mi se pun in spate, in sensul de a-mi reabilita imaginea. Prezenta inaintare doresc sa fie luata si ca un protest, pe langa nota ei de plangere asupra unei stari sociale defecte in care-mi petrec jalnica mea viata. Cu stima si deosebit respect. 25.04.2012 ing. Merticaru Iulian